Acondroplazia și alte displazii osoase reprezintă o categorie de boli genetice rare care se caracterizează prin dezvoltarea anormală a oaselor, articulațiilor sau cartilajelor. Acondroplazia este cea mai frecventă formă de displazie scheletală, în care este alterată osificarea encondrală. Aceasta este cauzată de apariția variantelor patogene la nivelul genei FGFR3. Modul de transmitere al bolii este în 20% din cazuri autozomal dominant (o singură copie a genei anormale este suficientă pentru a transmite boala), iar în 80% din cazuri nu există un istoric familial, mutația genei FGFR3 fiind produsă spontan (de novo).
Nou-născuții și sugarii cu acondroplazie prezintă hipotonie și întârzierea achizițiilor motorii. Trăsăturile fizice ale unei persoane cu acondroplazie includ statura mică (înălțimea maximă 125-140 cm) însoțită de rizomelie (scurtarea disproporționată a membrelor, segmentul proximal mai scurt decât segmentul distal), brahidactilie (degete scurte), macrocefalie, bose frontale (frunte proeminentă), hipoplazia etajului mijlociu al feței.
Diagnostic: Acondroplazia se poate suspiciona prenatal din trimestrul III de sarcină prin evaluarea ecografică, în care se observă macrocefalie și o statură mică disproporționată. Confirmarea diagnosticului se face prin testare genetică a lichidului amniotic. Diagnosticul postnatal este unul genetic, prin depistarea variantei patogene în gena FGFR3 prin tehnici moleculare de testare genetică.
Pe parcursul copilăriei, înălțimea, greutatea și perimetrul cranian se monitorizează folosind graficele de creștere standardizate pentru acondroplazie. Pacienții cu acondroplazie necesită evaluări multidisciplinare periodice pentru monitorizarea, prevenirea și tratamentul complicațiilor ce pot să apară pe parcursul vieții.
Complicațiile frecvent întâlnite includ:
- Îngustarea canalului medular;
- Cifoza toraco-lombară;
- Genu varum;
- Apneea de somn;
- Obezitatea;
- Otite medii frecvente;
- Compresia medulară la nivelul joncțiunii cranio-cervicale.
Tratament și management: Vosoritide este un peptid natriuretic de tip C (PNC) modificat, folosit în tratamentul acondroplaziei confirmate genetic care prezintă cartilaje de creștere deschise, facilitând creșterea encondrală a oaselor. FGFR3 încetinește creșterea osoasă, în timp ce PNC accelerează creșterea osoasă. În acondroplazie, balanța este înclinată și creșterea osoasă este mult încetinită. Vosoritide stimulează calea de semnalizare a PNC, alături de PNC natural, pentru a echilibra balanța dintre FGFR3 și PNC.
- „Operational classification of seizure types by the International League Against Epilepsy: position paper of the ILAE Commission for Classification and Terminology”. Fisher RS, Cross JH, French JA, et al. Epilepsia 2017;58(4):522–530. doi:10.1111/epi.13670
- „Epilepsy Overview and Revised Classification of Seizures and Epilepsies”. Pack AM. Continuum (Minneap Minn). 2019 Apr;25(2):306-321. doi: 10.1212/CON.0000000000000707. PMID: 30921011.
- „Incidence and phenotypes of childhood-onset genetic epilepsies: a prospective population-based national cohort”. Symonds JD, Zuberi SM, Stewart K, et al. Brain. 2019 Aug 1;142(8):2303-2318. doi: 10.1093/brain/awz195. PMID: 31302675; PMCID: PMC6658850.
- „Epilepsy-associated genes”. Wang J, Lin ZJ, Liu L, et al. Seizure. 2017 Jan;44:11-20. doi: 10.1016/j.seizure.2016.11.030. Epub 2016 Dec 6. PMID: 28007376